În ultimii 25 de ani, industria IT a fost unul dintre sectoarele cu cea mai spectaculoasă creștere, atât ca cifră de afaceri, cât și ca număr de locuri de muncă.
Pentru prima dată, după foarte mult timp, industria IT începe să scârțâie, cel puțin din perspectiva locurilor de muncă.
Justificarea cel mai des folosită este avansul tehnologic al inteligenței artificiale, însă imaginea de ansamblu este puțin mai complexă de atât.
Înainte să începem să discutăm despre unde suntem, merită să analizăm puțin de unde am venit.
2000 - 2004 - Sfârșit Web 1.0: Criza Dot-Com
Criza Dot-Com a fost prăbușirea acțiunilor companiilor de internet între 2000 și 2002.
După o perioadă de speculație excesivă în care investitorii au finanțat firme online fără profit sau model de afaceri solid, industria IT a stagnat pentru 3-4 ani.
2004 - 2007 - Web 2.0: Facebook, YouTube, Twitter, Myspace
În 2004 este lansată platforma Facebook, care astăzi are peste 3 miliarde de utilizatori. Un an mai târziu apare YouTube, iar în 2006 este lansat Twitter.
La acel moment, numărul utilizatorilor de internet creștea rapid, ajungând în 2007 la aproximativ 1,3 miliarde la nivel mondial, adică circa o cincime din populația globului.
2007 - 2013 - iPhone, App Store
Lansarea iPhone-ului în 2007 a mutat centrul industriei IT de la PC la smartphone, popularizând ecranul tactil, browserul complet și telefonul ca platformă pentru aplicații.
Lansarea App Store și Android în 2008 a accelerat revoluția mobilă. Până în 2011, smartphone-urile depășiseră PC-urile la vânzări, iar piața aplicațiilor explodase, generând noi profesii și servicii precum WhatsApp, Uber și Instagram.
2013 - Ora de programare (Hour of code)
În contextul unui deficit mare de programatori, dat de o piață a muncii care nu reușește să țină pasul cu avansul tehnologic și adopția noilor produse, apare Ora de programare.
Acesta este un program global de instruire în programare, care a apărut pentru că, la începutul anilor 2010, cererea de programatori creștea rapid, dar majoritatea școlilor, mai ales în SUA, nu predau deloc informatică.
2015 - 2018 - Epoca de aur
Profitabilitatea ridicată a sectorului IT și deficitul de profesioniști creează o piață extrem de favorabilă angajaților.
Este perioada salariilor mari și a siguranței locului de muncă. Companiile IT se întrec în beneficii oferite angajaților: piscine, masaje, asigurări medicale, mese gratuite etc.
În jurul programatorilor, tratați aproape ca niște vedete, se dezvoltă un întreg ecosistem profesional: manageri de proiect, de risc sau de echipă, testeri, analiști, maeștri de ceremonii și multe alte roluri.
Tot în această perioadă devin populare videoclipurile „Day in the Life”, în care angajați ai marilor companii IT din SUA își prezintă zilele de lucru: câteva ore de muncă, mese la bufetele companiei și un program foarte relaxat.
Pe fondul deficitului de programatori, companiile încep să angajeze masiv, uneori chiar și fără a avea proiecte pentru noii angajați. Cei rămași fără proiect pot petrece perioade îndelungate „pe bench”, iar angajații cu performanțe slabe sunt uneori păstrați pentru a evita reputația unei companii care face concedieri.
Această perioadă este alimentată masiv de „banii ieftini” — împrumuturi la dobânzi foarte scăzute, ca urmare a crizei financiare din 2008.
În 2018, investitorii orientați spre valoare („value investors”) încep să observe tot mai multe semne de dezechilibru.
Dobânzile cresc și evaluările companiilor IT par greu de justificat, iar cultura beneficiilor transformă unele birouri în spații care seamănă mai degrabă cu niște cluburi sociale exclusiviste decât cu niște locuri de muncă.
2019 - 2022 - Covid 19
Odată cu izbucnirea pandemiei, încep carantinele și măsurile de izolare, iar o mare parte din activități se mută în online.
Dobânzile scad înapoi rapid spre zero, în timp ce guvernele și băncile centrale injectează sume uriașe de bani în economie.
Măsurile adoptate în timpul pandemiei accelerează digitalizarea și cresc și mai mult cererea de specialiști IT. În același timp, o parte importantă a capitalului populației se îndreaptă către companiile din sector.
Pentru că oamenii au obiceiul să multiplice circumstanțele actuale la nesfârșit, aceasta e perioada în care se spunea că lumea se va schimba complet, nu vor mai exista supermarketuri, mall-uri și o să trăim cu toții predominant într-o realitate virtuală.
Dacă la birou angajații fără suficientă activitate trebuiau măcar să pară ocupați, munca de acasă le oferă unora posibilitatea de a jongla cu mai multe joburi sau de a munci mult mai puțin.
Cel mai bun mod de a înțelege această perioadă este să vă imaginați mii de camioane cu bani care se îndreaptă din toate părțile spre un munte deja existent de bani.
Companiile din sectorul IT angajează masiv în această perioadă.
2022 - ChatGPT, Recesiune, Elon cumpără Twitter.
La sfârșitul anului 2022 se lansează ChatGPT și, la scurt timp, devine aplicația cu cea mai mare creștere de utilizatori din istorie.
După 2-3 ani de dezmăț teribil, oamenii încep să înțeleagă încet că petrecerea nu mai poate continua, zvonuri care prevestesc o recesiune sunt la fiecare colț, bursa din SUA scade în agregat cu aproximativ 25% și Elon cumpără Twitter pentru 44 de miliarde de dolari.
Imediat după achiziție, Elon dă afară aproximativ 50% din oameni și, după o serie de plecări voluntare și concedieri succesive, compania rămâne cu 20% din personalul inițial.
Din punctul meu de vedere, Elon este cel care dă startul valurilor de concedieri din anii ce urmează și le arată celorlalte companii că există viață după concedieri colective.
2023 - Concedieri masive
După ce războiul din vecini pune capăt pandemiei, oamenii se întorc încet-încet la viața de dinainte și ideea că vom trăi cu toții într-o lume virtuală începe să dispară.
Dobânzile cresc puternic, iar era banilor ieftini, care dădea semne de încheiere încă din 2018, ajunge în sfârșit la final.
Odată ce Elon Musk creează un precedent, companiile care angajaseră masiv pentru o realitate care nu s-a materializat încep, la rândul lor, valuri mari de concedieri.
După succesul masiv al ChatGPT, apar și alte instrumente bazate pe inteligență artificială, inclusiv unele dedicate dezvoltării software, precum Cursor sau GitHub Copilot, care îi ajută pe programatori să scrie, să modifice și să înțeleagă cod.
Motivul oficial pentru valurile de concedieri este inteligența artificială. Eu nu sunt de acord. Din experiența mea, creșterea în productivitate pe care o ofereau aceste instrumente la vremea respectivă era insignifiantă.
În opinia mea, motivele care au dus la începerea acestor concedieri colective au fost:
o masă de angajați supradimensionată încă din 2018
creșterea mare și bruscă a dobânzilor
concedierile de la Twitter au acționat ca o supapă, Elon demonstrează că o companie poate supraviețui după concedieri colective și setează tonul pentru o schimbare de climat.
pandemia a demonstrat că modul de lucru remote este scalabil și funcțional, presiunea de a reduce costurile într-o perioadă în care banii devin tot mai scumpi duce la externalizarea locurilor de muncă, în special către Asia și America Latină
apariția unui țap ispășitor, inteligența artificială
2024 - Concedierile continua
După decenii în care numărul de angajați din industria software a fost mereu în creștere, concedierile continuă și în 2024.
Motivul oficial pentru aceste concedieri este în continuare inteligența artificială.
Instrumentele care au la bază inteligența artificială încep să contribuie la creșteri în productivitate în varii domenii și îmbunătățiri marginale ale productivității în dezvoltarea de software.
2025 - Claude Code
În anul 2025, piața începe să se stabilizeze puțin, concedierile colective la marile companii ce dezvoltă software încetinesc, însă devine clar că epoca de aur s-a terminat.
Siguranța locului de muncă a dispărut, volumul de muncă scade și oameni cu experiență și cunoștințe au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă.
Există mai multe forțe care acționează simultan asupra pieței :
instrumentele ce folosesc inteligența artificială avansează într-un ritm alert și aduc creșteri tot mai mari în productivitate.
pentru prima oară în ultimele două decenii, piața s-a întors în favoarea angajatorilor (cererea de angajați este mai mare decât oferta de locuri de muncă).
dobânzile mari și alocarea masivă de capital în infrastructura AI forțează companiile să reducă costurile și să continue externalizarea spre centre de dezvoltare din Asia și America Latină.
2026 - Reinventarea dezvoltării software
Cândva la sfârșitul anului 2025, instrumentele ce au la bază inteligența artificială au devenit capabile să ofere îmbunătățiri majore de productivitate în dezvoltarea de software.
Pe parcursul anului 2026, oameni vechi și noi din industrie au ajuns la aceeași concluzie și au documentat uzul acestor instrumente în diferite proiecte, produse etc.
Adoptarea și folosirea eficientă a acestor instrumente produc următoarele efecte:
diminuarea rolurilor necesare, o persoană poate acoperi mai multe roluri.
o creștere semnificativă a vitezei, cantității și calității de software livrat.
După decenii de proceduri și metodologii bine stabilite pentru dezvoltarea de software, industria se reinventează.
Efectele asupra industriei IT din Romania
Industria IT din România se află de câțiva ani într-o situație precară, noi lucrăm mult la produsele altora și nu suntem tocmai ieftini.
Din păcate, avem o piață internă aproape inexistentă și depindem mult de piețe externe pentru a ne vinde atât serviciile, cât și produsele pe care le avem.
Asta înseamnă că atunci când cererea de programatori și roluri adiacente din alte țări scade, acest lucru are impact direct asupra pieței din România.
O parte sănătoasă din industria IT din Romania era și este axată pe industria auto, o industrie care a avut mult de suferit în ultima vreme, iar acest lucru pune presiune pe piață.
La fel ca în alte țări, bunăstarea din acest segment a atras și oameni care nu au neapărat o înclinație naturală spre acest domeniu, acestor oameni le este mai greu acum și aleg să se reorienteze spre alte domenii.
Share, like și subscribe ca în țările civilizate.
Disclaimer: Considerați acest text un document în continuă evoluție, ceea ce înseamnă că poate fi supus unor modificări nedocumentate și că ar putea chiar să dispară în viitor.